Inceputul lui Handmade by Cotzo

 Mamaia imi spunea cotofana, eram hoata( si acum sunt, ma bag pe sub pielea omului) dar a fost o porecla uitata mult timp! Ma cheama Ionela dar mi se spune Oana acasa! Acum vreo 11 ani cand a inceput totul, Cotzo nu era in peisaj...

Stand mai mult in oras decat la tara( om mare, cu loc de munca si alt cerc de prieteni), am lasat in urma tot ce stiam sa fac! Din cand in cand ma mai apuca cheful de cusut, taiat, mai modificam vreo bluza sau vreo pereche de blugi si daca pe parcurs oboseam sau se ducea cheful...nu mai terminam ce incepeam(ramaneam astfel cu o gramada de proiecte neterminate). Mamaia a incercat sa ma invete ce a stiut ea dar la Bucuresti nu am avut sustinerea necesara ba chiar cumva se radea de mine! Eu, neavand incredere in mine si ascultand mai mult de cei din exterior decat de mine...ei, bine, m-am lasat influentata si nu mi-am dezvoltat abilitatile ba chiar dimpotriva( general vorbind, este extrem de importanta incurajarea din partea familiei, a parintilor! Sa ti se acorde incredere, sa ti se vada potentialul! Si daca totusi acest lucru nu se intampla...macar sa taci din gura...sa nu razi de omul care incearca sa faca altceva). Asa ca, nu stiam ca pot sa fac o gramada de chestii. Nu aveam incredere si viziune si ma feream...

Totusi, la un moment dat...parca am trecut bariera! Aveam masina de cusut Ileana( ca cea a lui mamaie, pe care m-a invatat sa cos, si masina de cusut care acum este pe post de semineu). Cred ca primele chestii facute au fost niste floricele din panglica! Nu mai tin minte pentru cine le-am facut, stiu ca au fost cadou! 

Tot cadou, de cununie de data asta, au fost si 2 perechi de perne, ying si yang, pentru 2 cupluri! Practic, am imbinat lipsa de fonduri cu creativitatea si a iesit ceva unic... cred ca a fost prima data cand mi-am dat seama ca lucrurile facute conteaza mai mult decat lucrurile cumparate!

O prima comanda serioasa si pe bani a fost o ditamai  perna pentru o catelusa pe nume Bella. Ah, mamaia facea si plapumi, am uitat sa va spun! Nu am invatat exact cum se face dar din tot ce imi aduceam aminte, am facut o ditamai perna, visinie, cu burete cumparat din Obor! 

Asta a fost primul pas in ascensiunea mea! Au fost oameni care spuneau ca "datorita mie te-ai apucat de handmade"- de fapt, cred ca totul a inceput cand trebuia sa inceapa si totul a tinut de mine!

 Nu ai cum sa iti ridici singur statuie pentru ce alege altul sa faca! Chiar daca il impingi de la spate, meritul\ talentul\ efortul este al creatorului, atunci cand acesta alege sa puna in practica ceva ce tu ii spui sa faca! Nu poti decat sa te bucuri atunci cand vezi ca acel om reuseste( asta daca esti capabil de asta). 

Au fost si oameni care m-au incurajat pur si simplu, care m-au inspirat si asta a contat mai mult decat orice alta voce care se credea mai puternica! 

Din acest moment incep cu adevarat povestile! Fiecare produs, fiecare cusatura, sau fir de ata, fiecare lipitura...

Acum, cand scriu aceste randuri, in a doua zi de Craciun, stau la caldurica, in camera in care am crescut, cu soba incalzita cu lemne si sunetul ploii pe casa...si toate amintirile vin navala...am de scris, nu gluma :)