Povestea celor 29 de lucruri pentru 29 de ani!

 Ca sa va povestesc despre continutul cutiei de mai jos, trebuie sa va povestesc despre Daniela! Am fost colege din clasa a 4 a, la Liceul Cervantes! 

Dupa terminarea liceului( si o gramada de senvisuri si saratele impartite), ne-am urmat fiecare calea, ea la facultatea de Drept, eu cu munca si apoi cu facultatea! Ne scriam scrisori( de mana, trimise prin posta..) si cumva am reusit sa tinem legatura( mai ales ca tehnologia si-a facut simtita prezenta din ce in ce mai mult in viata noastra). Si iata ca am ajuns la momentul: ziua Danei, 29  de ani! Ce poti sa ii iei unui om are aparent are de toate? Cu ce pot fi eu mai deosebita decat alti prieteni?

Ei bine, nu stiu in ce moment mi-a venit ideea cu 29 de lucruri pentru 29 de ani dar fix asta am facut! Nu stiam sa crosetez! Nu incepusem sa umblu dupa materiale, sa caut mercerii si magazine de hooby and craft, cum le zice acum. Aveam 3 nasturi rataciti in toata casa, si resturi de materiale de la diverse proiecte incepute sau ce mai ramasese de la mamaie! Descoperisem un site cu tot felul de cusaturi artistice( broderii) si era o perioada in care experimentam( usor nesigura pe mine si doar din cand in cand- chiar nu imi aduc aminte ce faceam inainte de handmade, cum imi omoram timpul). Si uite-ma pe mine, creatoare de 29 de lucruri pentru 29  de ani!

Nu se vede totul in fotografie( nici macar nu am facut eu poza) dar  va povestesc:

-am facut diverse brose, din sireturi, material de blug, raiat, fermoare si un fel de fas

- a fost prima data cand am cumparat margele si le-am insirat pe ata( Dana este o femeie foarte cocheta si eleganta)

- am innodat o curea. Aici a fost o munca de vreo 2 saptamani si 4 m de ata innodata, prima si singura data cand am facut acest lucru!

-am brodat un brau negru cu tot felul de modele de flori.

Neavand acces la informatie si nici mana formata, cred ca va dati seama ca a fost ceva de munca dar nu mi-a parut rau absolut deloc! Cutia de hartie nu a fost opera mea, o alta prietena mi-a facut-o special pentru acest cadou!

A venit momentul intalnirii cu Dana si prietenii ei, undeva in oras...i-am dat cadoul...prima reactie a fost: hii, asta e pentru minee? si apoi a venit momentul in care Danutza mea a inceput sa scormoneasca in cutie si sa gaseasca toate cele 29  de lucruri! Pentru prima data mi-au dat lacrimile cand am vazut bucuria ei! Mai emotionata eram eu decat ea! I-a placut, stiu ca i-a placut! 

Povestea nu se termina aici. Dupa cativa ani, cand viata ei devenise viata de femeie casatorita si cu un copil acasa, ii fac o vizita si in timp ce ea nu stiu ce facea pe la bucatarie, ma pune sa ma uit intr-o cutie cu bijuterii...si uitandu-ma eu in acea cutie...prea mi se pareau cunoscute unele chestii...deschid gura si spun: Dani, mi se par cunoscute astea...raspunsul m-a facut sa lacrimez a doua oara: normal, nebuno, ca tu le-ai facut:)))))) nu erau chiar toate ale mele dar erau si ale mele pe acolo...

Astazi nu stiu ce mai are din ele. Va dati seama ca intre timp au aparut alte si alte trenduri si probabil au ajuns printr-un fund de sertar. Dar amintirea a ramas vie in sufletul meu! La fel si bucuria! 

Nu am mai facut astfel de cadouri. Asa a fost sa fie, o data-n viata, pentru un om deosebit! Asta mi-a inspirat ea! Inspiratia vine de la oameni si in povestile ce vin...o sa va dati seama de asta!